http://sites.google.com/site/crestinadevarat/crestinul-adevarat
Creştinul Adevărat, este acea persoană care vede că zilele sunt rele şi caută să răscumpere vremea (Efeseni 5:16), este cel care se pocăieşte şi regretă sincer păcatele (Fapte 2:38), deoarece a înţeles că zace în întuneric şi este pierdut (Mat. 18:11) şi că singura cale de mântuire este credinţa în Isus Hristos din Nazaret (Fapte 4:12), şi în numele Lui se botează; Creştinul acceptă mustrarea (Prov.12:1), î-L iubeşte pe Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui (Ioan 14:21), ştie că dacă nu iartă, nici el nu poate fi iertat (Matei 6:15), el crede toată Biblia (cele 66 cărţi), aşteaptă Împărăţia lui Dumnezeu şi trăieşte în nădejdea revenirii lui Isus Hristos, care ne izbăveşte de mânia viitoare (1 Tes, 1:10) ca să aibe viaţa veşnică (Iuda 1:21); Creştinul î-şi omoară mădularele care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli (Col. 3:5) astfel că nu mai trăieşte pentru el însuşi, ci pentru Isus.(2 Cor. 5:15)
- este cineva care nu se laudă (Iac. 4:16), nu vorbeşte din ale lui, sau despre el însuşi şi nici pentru promovarea cuiva, afară de Dumnezeul cel viu şi adevărat (1 Tes. 1:9), Unicul Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile, şi un singur Domn: Isus Hristos fiul lui Dumnezeu prin care Sunt toate lucrurile (1 Cor. 8:6) care botează cu Duhul Sfânt şi cu foc (Luca 3:16), care ţine cheile morţii şi ale locuinţei morţilor (Apoc. 1:18); pe El î-L laudă (Ps. 34:1) şi-L propovăduieşte, pe Dumnezeul care a făcut cerurile şi pământul (Gen.1:1), Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Yahveh care Şi-a ales un popor Sfânt (Israel) dintre toate popoarele de pe faţa pământului (Deut. 7:6), şi El nu i-a lepădat (Israel) de tot (Rom 11:1), dar tocmai prin alunecarea lor s-a făcut cu putinţă mântuirea Neamurilor vs11, El mântuieşte pe cei cu inima curată (Ps. 7:10), dar este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos (Deut. 4:24), care omoară şi învie (1 Sam.2:6), şi face tot ce vrea (Ps. 115:3)
Creştinii nu se închină şi nu se supun nicidecum dumnezeului veacului acestuia (2 Cor.4:4), în care zace toată lumea (1 Ioan 5:19), astfel că dacă nu se vor pocăi, toţi vor pierii (Luca 13:5); Creştinii ştiu că nimeni... nici unul măcar, nu caută pe Dumnezeu cu tot dinadinsul (Rom.3:11), şi mai ştiu că, Dumnezeu (spune că) nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască; (Fapte 17:30), el mai ştie că harul şi credinţa nu de la om vine, ci este darul lui Dumnezeu (Efes. 2:8).
Ei sunt puţini la număr şi merg pe calea îngustă (Mat.7:14), nu strică Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi (2 Cor. 2:17a), şi mărturisesc că Isus Hristos a venit în trup (1 Ioan 4:2) şi revine în trup; ei mai sunt numiţi şi ucenici ai Domnului (Isaia 54:13; Ioan 4:1), şi se păzesc de proorocii mincinoşi (Mat. 7:15), căci în lume s-au răspândit mulţi amăgitori (2 Ioan 1:7), astfel că ei nu urmează pe învăţătorii sau pastorii mincinoşi, ci fug de ei (Ioan 10:5), ba chiar îi demască (Ef. 5:11) pe ei şi învăţăturile lor.
Creştinii, cunosc Cuvântul şi au frică de Dumnezeu (Pr.19:23), ei sunt chemaţi; aleşi de Dumnezeu (Rom.9:11), sunt o făptură nouă (Gal.6:15), au primit Duhul făgăduit şi judecă duhovniceşte (1Cor.2:14), nu umblă după lucrurile pământeşti (Rom.8:6), ştiind că sunt rânduiţi să sufere necazuri (1 Tes. 3:3), şi că sunt urâţi de lume, dar nici nu caută prietenia lumii (Iacov 4:4), ei trăiesc cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, (Matei 4:4b) nu râvnesc la bunurile aproapelui, nu cer şi nu aşteaptă bani sau donaţii, ei se încred în promisiunea Domnului, după cum este scris: Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5 )
Creştinul Adevărat, este acea persoană care vede că zilele sunt rele şi caută să răscumpere vremea (Efeseni 5:16), este cel care se pocăieşte şi regretă sincer păcatele (Fapte 2:38), deoarece a înţeles că zace în întuneric şi este pierdut (Mat. 18:11) şi că singura cale de mântuire este credinţa în Isus Hristos din Nazaret (Fapte 4:12), şi în numele Lui se botează; Creştinul acceptă mustrarea (Prov.12:1), î-L iubeşte pe Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui (Ioan 14:21), ştie că dacă nu iartă, nici el nu poate fi iertat (Matei 6:15), el crede toată Biblia (cele 66 cărţi), aşteaptă Împărăţia lui Dumnezeu şi trăieşte în nădejdea revenirii lui Isus Hristos, care ne izbăveşte de mânia viitoare (1 Tes, 1:10) ca să aibe viaţa veşnică (Iuda 1:21); Creştinul î-şi omoară mădularele care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli (Col. 3:5) astfel că nu mai trăieşte pentru el însuşi, ci pentru Isus.(2 Cor. 5:15)
- este cineva care nu se laudă (Iac. 4:16), nu vorbeşte din ale lui, sau despre el însuşi şi nici pentru promovarea cuiva, afară de Dumnezeul cel viu şi adevărat (1 Tes. 1:9), Unicul Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile, şi un singur Domn: Isus Hristos fiul lui Dumnezeu prin care Sunt toate lucrurile (1 Cor. 8:6) care botează cu Duhul Sfânt şi cu foc (Luca 3:16), care ţine cheile morţii şi ale locuinţei morţilor (Apoc. 1:18); pe El î-L laudă (Ps. 34:1) şi-L propovăduieşte, pe Dumnezeul care a făcut cerurile şi pământul (Gen.1:1), Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Yahveh care Şi-a ales un popor Sfânt (Israel) dintre toate popoarele de pe faţa pământului (Deut. 7:6), şi El nu i-a lepădat (Israel) de tot (Rom 11:1), dar tocmai prin alunecarea lor s-a făcut cu putinţă mântuirea Neamurilor vs11, El mântuieşte pe cei cu inima curată (Ps. 7:10), dar este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos (Deut. 4:24), care omoară şi învie (1 Sam.2:6), şi face tot ce vrea (Ps. 115:3)
Creştinii nu se închină şi nu se supun nicidecum dumnezeului veacului acestuia (2 Cor.4:4), în care zace toată lumea (1 Ioan 5:19), astfel că dacă nu se vor pocăi, toţi vor pierii (Luca 13:5); Creştinii ştiu că nimeni... nici unul măcar, nu caută pe Dumnezeu cu tot dinadinsul (Rom.3:11), şi mai ştiu că, Dumnezeu (spune că) nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască; (Fapte 17:30), el mai ştie că harul şi credinţa nu de la om vine, ci este darul lui Dumnezeu (Efes. 2:8).
Ei sunt puţini la număr şi merg pe calea îngustă (Mat.7:14), nu strică Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi (2 Cor. 2:17a), şi mărturisesc că Isus Hristos a venit în trup (1 Ioan 4:2) şi revine în trup; ei mai sunt numiţi şi ucenici ai Domnului (Isaia 54:13; Ioan 4:1), şi se păzesc de proorocii mincinoşi (Mat. 7:15), căci în lume s-au răspândit mulţi amăgitori (2 Ioan 1:7), astfel că ei nu urmează pe învăţătorii sau pastorii mincinoşi, ci fug de ei (Ioan 10:5), ba chiar îi demască (Ef. 5:11) pe ei şi învăţăturile lor.
Creştinii, cunosc Cuvântul şi au frică de Dumnezeu (Pr.19:23), ei sunt chemaţi; aleşi de Dumnezeu (Rom.9:11), sunt o făptură nouă (Gal.6:15), au primit Duhul făgăduit şi judecă duhovniceşte (1Cor.2:14), nu umblă după lucrurile pământeşti (Rom.8:6), ştiind că sunt rânduiţi să sufere necazuri (1 Tes. 3:3), şi că sunt urâţi de lume, dar nici nu caută prietenia lumii (Iacov 4:4), ei trăiesc cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, (Matei 4:4b) nu râvnesc la bunurile aproapelui, nu cer şi nu aşteaptă bani sau donaţii, ei se încred în promisiunea Domnului, după cum este scris: Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5 )
