TU ÎNCOTRO MERGI?

Mulţi oameni spun că sunt mântuiţi şi că vor sfârşii în rai, adică, spun ei că vor merge în împărăţia lui Dumnezeu, unde  vor avea viaţa veşnică. Dar, este oare adevărat ce spun ei? Nu cumva ei se sprijină pe minciuni? Da, cei mai mulţi.

Biblia spune: Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? (Proverbe 20:6)
De asemeni, sunt greşiţi şi cârmuitorii lor (pastori, învăţători, prezbiteri sau povăţuitori), ei îi încurajează să continuie pe calea pe care ei le-o arată, însă este bine acest lucru?
Nu, căci îi duc în rătăcire, şi de aceea şi unii şi alţii se rătăcesc, deci nu vor fi mântuiţi, pentru că cei ce se rătăcesc sunt pierduţi. De aceea, orice om trebuie să asculte de Dumnezeu, fiindcă din cele mai vechi timpuri El a dat avertismente prin slujitorii Săi:   Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire şi pustiesc calea pe care umbli!”(Isaia 3:12b)  Cei ce povăţuiesc pe poporul acesta îl duc în rătăcire, şi cei ce se lasă povăţuiţi de ei sunt pierduţi. (Isaia 9:16)

•  Prin ceea ce voi scrie aici nu caut să vin contra învăţăturilor adevărate, dimpotrivă spun că cine împarte drept Cuvântul adevărului, este drept să primească îndoită cinste, după cum este zis: Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora. (1 Tim. 5:17)

Domnul spune că nu sunt mulţi cei ce află calea îngustă care duce la viaţă, ci sunt puţini (Matei 7:14). Prin urmare eu caut să atrag atenţia celor mai mulţi, care nu cunosc adevărul, ci se amăgesc şi se rătăcesc depărtându-se de adevăr. Desigur că cei mai mulţi nu vor recunoaște nicidecum că sunt rătăciţi.
Totuși, pentru că Biblia spune că trebuie vestit „Cuvântul adevărului” (care este Evanghelia mântuirii), acest lucru îl fac, poate că printre cei care citesc se vor găsii şi dintre cei chemaţi de Dumnezeu, apoi Domnul le va deschide ochii şi ei se vor pocăii. Acest lucru s-a mai întâmplat, deci nu va fi ceva nou. Cuvântul Domnului a spus-o mai înainte:

Ce a fost va mai fi, şi ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.(Ecl. 1:9)

În repetate rânduri în Vechiul Testament, ca şi în Noul Testament, au fost aduse avertismente despre învăţătorii mincinoşi care rătăcesc oamenii de la adevăr; apostolul Ioan spune credincioşilor: V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească. (1 Ioan 2:26) Şi, Domul însuşi zice: Păziţi-vă de prorocii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. (Matei 7:15)
Dar, cei mai mulţi oameni nu ascultă de Cuvantul Domnului şi nu se păzesc de prorocii mincinoşi care strecoară erezii nimicitorare, şi care nu slujesc lui Hristos, ci se lasă înşelaţi de vorbirile lor dulci şi amăgitoare, astfel că ei se pierd. Tot astfel, Petru spune :

În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică. Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. În lăcomia lor vor căuta ca prin cuvântări înşelătoare să aibă un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează. (2 Petru 2:1-3)

Da, Biblia spune că: Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor, şi din cauza lor, desigur „calea adevărului” va fi vorbită de rău. Însă atunci când unul dintre aceştia este descoperit şi expus că este învăţător mincinos, sau că trăieşte în neorânduială (destrăbalare), aproape nimeni nu ia poziţie, ba dimpotrivă deseori i se ia apărarea. De fapt nu este foarte uşor să-i descoperi pe aceşti învăţători mincinoşi deoarece sunt ipocriţi şi nu par a fi ceea ce de fapt sunt, adică „lupi răpitori”, fiindcă sunt „îmbrăcaţi în haine de oi” (Matei 7:15)  Scripturile spun: Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pântecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători. (Romani 16:18)

Ei nu luptă pentru credința adevărată „dată sfinţilor o dată pentru totdeauna” (Iuda 1:3), ci mai degrabă luptă pentru pântecele lor, astfel ei îşi apără învăţăturile lor false, sau religiile (cultele, organizațiile) lor, căci acestea sunt acceptate şi bine primite, iar cuvântul adevărului este lăsat deoparte. În acest sens, Pavel spune:

În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit sau o altă Evanghelie pe care n-aţi primit-o, of, cum îl îngăduiţi de bine! (2 Corinteni 11:4)

Iată dar, câteva exemple prin care aceştia pot fi definiţi ca învăţători mincinoşi :

1. Învăţătura lor este FalsăBiblia spune : Oricine o ia înainte, şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul. (2 Ioan 1:9)

Din moment ce Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu (adică Scripturile, Ioan 1:1, 14; Evrei 4:12-13; Apocalipsa 19:13), doctrina lui Hristos nu este doar învăţătura Lui ce o găsim în Matei, Marcu, Luca, şi Ioan, ci mai degrabă, învăţătura Sa este totalitatea Scripturii. Prin urmare, un învăţător poate fi găsit a fi adevărat sau mincinos, bazat pe simplul fapt de a stabili dacă el rămâne în limitele cuvântului lui Dumnezeu, sau nu (Ioan 8:47; 1 Timotei 6:3-5; 2 Ioan 9).

 2. Fac apel la Tradiţie
Înţelegerea corectă a Cuvântului lui Dumnezeu, este dată de Duhul Sfânt (1 Ioan 2:27). Un credincios adevărat nu are nevoie de „părinţii bisericii” (care erau catolici), nici de presupuşii …”mari oameni ai lui Dumnezeu din trecut”, sau de cei din istoria bisericii, sau de comentatori ori cercetători ai Bibliei, sau de vreun om special. În caz contrar, orice altă cale este un apel la tradiţia oamenilor. În Coloseni 2:8 Pavel a avertizat:

  Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.

 3. Sau la „Înţelepciunea lumii”La 1 Corinteni 2:2 Pavel a scris:

Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos şi pe El răstignit.

Prin această declaraţie vrea el oare să spună că nu a mai învăţat din Scriptură nimic altceva, decât caracterul şi acţiunile lui Hristos (adică ceea ce se găseşte în Matei, Marcu, Luca şi Ioan), precum şi despre răstignirea Sa? Nu, nicidecum, ci Pavel a învăţat tot planul lui Dumnezeu (Fapte 20:27). În 1 Corinteni 2:2 Pavel nu spune că el nu a învăţat întregul plan al lui Dumnezeu. De fapt, chiar declaraţia lui înseamnă că el a învăţat tot planul lui Dumnezeu, pentru că Hristos (care este Cuvântul, Ioan 1:1, 14; Apocalipsa 19:14; Evrei 4:12-13) este tot planul lui Dumnezeu. El este Cuvântul Dumnezeului celui viu. De fapt, ceea ce Pavel a arătat practic aici este că cunoştinţele pe care le lăsa să iasă de pe buzele lui a fost de cunoaştere a Scripturii (Hristos), şi propovăduirea lui Hristos cel răstignit (1 Corinteni 1:23).
Însă înţelepciunea acestei lumi nu poate să priceapă acest lucru (1 Cor. 3:19).

4. Sunt „Desfrânaţi”Prea iubiţilor, pe când căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi de mult pentru osînda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrînare harul Dumnezeului nostru, şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn Isus Hristos (Iuda 1:3-4)

Un alt semn comun de identificare a unui învăţător fals este cineva care transformă harul Dumnezeului nostru în desfrâu. O altă descriere a desfrâului poate fi găsită în 2 Timotei 3:5 care spune: „având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.” Ei au o formă de creştinism (evlavie), dar neagă puterea adevăratului creştinism (evlavia adevărată). Ei neagă puterea care se manifestă într-o adevărată convertire atunci când harul lui Dumnezeu salvează un suflet (Efeseni 2:1-5; 2 Corinteni 5:17).

5. Tac şi nu iau nici-o atitudineIoan 10:11-13 precizează:

Eu Sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi. Dar cel plătit, care nu este păstor, şi ale cărui oi nu Sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie. Cel plătit fuge, pentru că este plătit, şi nu-i pasă de oi.

Cel plătit (cel care este acolo pentru a face bani; salariatul) nu face nimic contra lupilor. Lupii sunt cei care propagă minciuni (ex. Matei 7:15; Faptele Apostolilor 20:29). Cei plătiţi nu fac nimic împotriva altor învăţători falşi. Atunci când vezi un om care nu dă avertizări (adică nu dă nume), acesta este un învăţător fals el însuşi; un angajat. Şi când spun „avertizări”, vorbesc despre felul de avertizări pe care Cuvântul lui Dumnezeu î-l dă în ceea ce priveşte învăţătorii mincinoşi. Unii „lideri creştini”, pot da impresia că ar expune învăţătorii mincinoşi, dar îi expun ei oare, dezvăluind ceea ce sunt? Nu! Adevărul este că învăţătorii mincinoşi conduc oamenii către iad (Matei 7:13-14, 15:12-14, 23:15, Luca 6:39, 2 Tesaloniceni 1:8; 2:10, 2 Petru 2:18-22; Apocalipsa 21: 8; 22:15), deoarece prin vicleşug ei distrag încrederea oamenilor de la Cuvântul lui Dumnezeu.

6. Sunt lacomi

2 Petru 2:3 clarifică: vorbind de învăţătorii mincinoşi, care „prin cuvântări înşelătoare„ei caută să aibe un câstig de la voi. În a doua parte a versetului paisprezece din 2 Petru 2 se spune, „Ei au inima deprinsă la lăcomie….” Acest lucru este de bază pentru învăţătorii falşi. Ei sunt iubitori de bani. Deoarece inima lor locuieşte, în lăcomie. Acest lucru este ceva greu de dovedit celor care au minte necredincioasă (de exemplu, cei care nu umblă în adevăr, 2 Corinteni 4:4). Cu toate acestea, este un semn de identificare pentru cei care au ochi să vadă.

7. Le Place să Fie Vorbiţi de Bine

Vai de voi, când toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi! (Luca 6:26)

Aici, Isus compară pe cei care sunt „vorbiţi de bine” cu proorocii mincinoşi din vechime. Nu putem spune despre acest verset că nu se aplică şi acelor învăţători despre care unii vorbesc împotriva lor, dimpotrivă. În trecut, au fost de asemeni oameni, ce au vorbit împotriva proorocilor falşi. Ilie a vorbit împotriva proorocilor mincinoşi din zilele lui (1 Regi 18:27-40). Mica a vorbit împotriva proorocilor mincinoşi din zilele lui (1Regi 22:23 f). Ieremia a vorbit împotriva proorocilor mincinoşi din zilele lui (ex, Ieremia 23 şi 28). Hristos spune: „Vai”, de cei care, ca şi proorocii falşi din vechime, vorbesc oamenilor ceea ce vor să audă (Isaia 30:8-10, Romani 16:17-18, Galateni 1:10) şi astfel sunt vorbiţi de bine. Oamenii sunt răi, şi lor le sunt plăcuţi învăţători răi (2 Timotei 4:3-4). Aşa cum a fost în zilele lui Isaia aşa este astăzi.

„Du-te acum-zice Domnul-de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliţă, şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie şi în veci de veci. Scrie că: „Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului, care zic văzătorilor: „Să nu vedeţi!” şi proorocilor: „Să nu proorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, proorociţi-ne lucruri închipuite! Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!” (Isaia 30:8-11)

Poporul Israel, în acest exemplu, a fost foarte flagrant în respingerea lui Dumnezeu. Tot astfel sunt cei care pretind că ascultă de Dumnezeu, ei sunt cei cărora le plac „lucrurile măgulitoare, înşelăciunile” şi sunt „iubitori de plăceri” (2 Timotei 3:4, 4:3; Tit 1:16).

În concluzie, putem spune despre aceşti învăţători falşi care tăgăduiesc pe Domnul, că ar trebui să fie evident că ei nu vin să spună, „Nu cred în Hristos” sau „Isus nu este Domnul” sau ceva în  sensul acesta. La Iuda 4 este spus că ei s-au „strecurat (adică pe neobservate)” şi la 2 Petru 2:1 este spus că ei „vor strecura pe furiş” erezii nimicitoare. Iar Tit 1:16 are răspunsul la modul în care aceştia tăgăduiesc pe Domnul, care i-a răscumpărat.

Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci Sunt o scârbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.

Tu dar, încotro mergi? Poate doar asculți de cârmuitori, sau poate eşti lider.
Deci, încotro o iei? Care este calea pe care o apuci?
Calea îngustă (Matei 7:14), sau calea cea lată (Matei 7:13)?

Mai multe puteți citii pe aceasta pagina: https://sites.google.com/site/crestinadevarat/prooroci-mincinosi/ci…